mirror of
https://github.com/adambard/learnxinyminutes-docs.git
synced 2024-12-24 15:51:41 +03:00
Added Romanian Clojure translation
This commit is contained in:
Bogdan Paun
parent
2f73cafc70
commit
ab81738386
385
ro-ro/clojure-ro.html.markdown
Normal file
385
ro-ro/clojure-ro.html.markdown
Normal file
@ -0,0 +1,385 @@
|
||||
---
|
||||
language: clojure
|
||||
contributors:
|
||||
- ["Adam Bard", "http://adambard.com/"]
|
||||
translators:
|
||||
- ["Bogdan Paun", "http://twitter.com/bgdnpn"]
|
||||
filename: learnclojure-ro.clj
|
||||
lang: ro-ro
|
||||
---
|
||||
|
||||
Clojure este un limbaj din familia Lisp dezvoltat pentru Masina Virtuala Java
|
||||
(Java Virtual Machine - JVM). Pune un accent mult mai puternic pe [programarea funcionala](https://en.wikipedia.org/wiki/Functional_programming) pura decat Common Lisp, dar include
|
||||
utilitare [STM](https://en.wikipedia.org/wiki/Software_transactional_memory) pentru
|
||||
a gestiona starea, atunci cand aceasta apare.
|
||||
|
||||
Combinatia aceasta ii permite sa gestioneze procese concurente foarte usor,
|
||||
de multe ori in mod automat.
|
||||
|
||||
(Aveti nevoie deo versiune Clojure 1.2 sau mai noua)
|
||||
|
||||
|
||||
```clojure
|
||||
; Comentariile incep cu punct si virgula.
|
||||
|
||||
; Clojure se scrie in "forme", care nu sunt decat
|
||||
; liste de lucruri in interiorul unor paranteze, separate prin spatii.
|
||||
;
|
||||
; Reader-ul Clojure presupune ca primul lucru este o
|
||||
; functie sau un macro de apelat, iar restul sunt argumente.
|
||||
|
||||
; Prima apelare intr-un fisier ar trebui sa fie ns, pentru a configura namespace-ul
|
||||
(ns learnclojure)
|
||||
|
||||
; Mai multe exemple de baza:
|
||||
|
||||
; str va crea un string folosint toate argumentele sale
|
||||
(str "Hello" " " "World") ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; Matematica este simpla
|
||||
(+ 1 1) ; => 2
|
||||
(- 2 1) ; => 1
|
||||
(* 1 2) ; => 2
|
||||
(/ 2 1) ; => 2
|
||||
|
||||
; Egalitatea este =
|
||||
(= 1 1) ; => true
|
||||
(= 2 1) ; => false
|
||||
|
||||
; Folosim si not pentru logica
|
||||
(not true) ; => false
|
||||
|
||||
; Formele imbricate functioneaza asa
|
||||
(+ 1 (- 3 2)) ; = 1 + (3 - 2) => 2
|
||||
|
||||
; Tipuri
|
||||
;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Clojure foloseste sistemul de obiecte Java pentru boolean, string si numere.
|
||||
; Folositi `class` pentru a le inspecta.
|
||||
(class 1) ; Numere intregi sunt jaba.lang.Long, in mod normal
|
||||
(class 1.); Numelere reale sunt java.lang.Double
|
||||
(class ""); Sirurile de caractere sunt mere intre apostrofuri duble, si sunt java.lang.String
|
||||
(class false) ; Booleanele sunt java.lang.Boolean
|
||||
(class nil); Valoarea "null" este numita nil
|
||||
|
||||
; Daca doriti sa creati o lista de date literale, folositi ' pentru a preveni
|
||||
; evaluarea ei
|
||||
'(+ 1 2) ; => (+ 1 2)
|
||||
; (prescurtare pentru (quote (+ 1 2)))
|
||||
|
||||
; Puteti evalua o lista cu apostrof
|
||||
(eval '(+ 1 2)) ; => 3
|
||||
|
||||
; Colectii & Secvente
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Listele sunt structuri de date lista-inlantuita, spre deosebire de Vectori
|
||||
; Vectorii si Listele sunt si ele clase Java!
|
||||
(class [1 2 3]); => clojure.lang.PersistentVector
|
||||
(class '(1 2 3)); => clojure.lang.PersistentList
|
||||
|
||||
; O liste ar putea fi scrisa direct ca (1 2 3), dar trebuie sa folosim apostrof
|
||||
; pentru a preveni reader-ul din a crede ca e o functie.
|
||||
; De asemenea, (list 1 2 3) este acelasi lucru cu '(1 2 3)
|
||||
|
||||
; "Colectiile" sunt grupuri de date
|
||||
; Atat listele cat si vectorii sunt colectii:
|
||||
(coll? '(1 2 3)) ; => true
|
||||
(coll? [1 2 3]) ; => true
|
||||
|
||||
; "Sequences" (seqs) are abstract descriptions of lists of data.
|
||||
; Only lists are seqs.
|
||||
(seq? '(1 2 3)) ; => true
|
||||
(seq? [1 2 3]) ; => false
|
||||
|
||||
; O secventa necesita un punct de intrare doar cand este accesata.
|
||||
; Deci, secventele, care pot fi "lazy" -- pot defini serii infinite:
|
||||
(range 4) ; => (0 1 2 3)
|
||||
(range) ; => (0 1 2 3 4 ...) (o serie infinita)
|
||||
(take 4 (range)) ; (0 1 2 3)
|
||||
|
||||
; Folositi cons pentru a adauga un element la inceputul unei liste sau unui vector
|
||||
(cons 4 [1 2 3]) ; => (4 1 2 3)
|
||||
(cons 4 '(1 2 3)) ; => (4 1 2 3)
|
||||
|
||||
; Conj va adauga un element unei colectii in modul cel mai eficient.
|
||||
; Pentru liste, aceastea sunt inserate la inceput. Pentru vectori, sunt inserate la final.
|
||||
(conj [1 2 3] 4) ; => [1 2 3 4]
|
||||
(conj '(1 2 3) 4) ; => (4 1 2 3)
|
||||
|
||||
; Folositi concat pentru a uni liste sau vectori
|
||||
(concat [1 2] '(3 4)) ; => (1 2 3 4)
|
||||
|
||||
; Folositi filter, map pentru a interactiona cu colectiile
|
||||
(map inc [1 2 3]) ; => (2 3 4)
|
||||
(filter even? [1 2 3]) ; => (2)
|
||||
|
||||
; Folositi reduce pentru a le reduce
|
||||
(reduce + [1 2 3 4])
|
||||
; = (+ (+ (+ 1 2) 3) 4)
|
||||
; => 10
|
||||
|
||||
; Reduce poate lua un argument valoare-initiala
|
||||
(reduce conj [] '(3 2 1))
|
||||
; = (conj (conj (conj [] 3) 2) 1)
|
||||
; => [3 2 1]
|
||||
|
||||
; Functii
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Folositi fn pentru a crea functii noi. O functie returneaza intotdeauna
|
||||
; ultima sa instructiune.
|
||||
(fn [] "Hello World") ; => fn
|
||||
|
||||
; (Necesita paranteze suplimentare pentru a fi apelata)
|
||||
((fn [] "Hello World")) ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; Puteti crea o variabila folosind def
|
||||
(def x 1)
|
||||
x ; => 1
|
||||
|
||||
; Atribuiti o functie unei variabile
|
||||
(def hello-world (fn [] "Hello World"))
|
||||
(hello-world) ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; Puteti scurta acest proces folosind defn
|
||||
(defn hello-world [] "Hello World")
|
||||
|
||||
; Elementul [] este lista de argumente a functiei.
|
||||
(defn hello [name]
|
||||
(str "Hello " name))
|
||||
(hello "Steve") ; => "Hello Steve"
|
||||
|
||||
; Puteti, de asemenea, folosi aceasta prescurtare pentru a crea functii:
|
||||
(def hello2 #(str "Hello " %1))
|
||||
(hello2 "Fanny") ; => "Hello Fanny"
|
||||
|
||||
; Puteti avea si functii cu mai multe variabile
|
||||
(defn hello3
|
||||
([] "Hello World")
|
||||
([name] (str "Hello " name)))
|
||||
(hello3 "Jake") ; => "Hello Jake"
|
||||
(hello3) ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; Functiile pot primi mai mult argumente dintr-o secventa
|
||||
(defn count-args [& args]
|
||||
(str "Ati specificat " (count args) " argumente: " args))
|
||||
(count-args 1 2 3) ; => "Ati specificat 3 argumente: (1 2 3)"
|
||||
|
||||
; Puteti interschimba argumente normale si argumente-secventa
|
||||
(defn hello-count [name & args]
|
||||
(str "Salut " name ", ati specificat " (count args) " argumente extra"))
|
||||
(hello-count "Finn" 1 2 3)
|
||||
; => "Salut Finn, ai specificat 3 argumente extra"
|
||||
|
||||
|
||||
; Maps (Dictionare)
|
||||
;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Hash maps si Array maps impart o interfata. Hash maps au cautari mai rapide
|
||||
; dar nu retin ordinea cheilor.
|
||||
(class {:a 1 :b 2 :c 3}) ; => clojure.lang.PersistentArrayMap
|
||||
(class (hash-map :a 1 :b 2 :c 3)) ; => clojure.lang.PersistentHashMap
|
||||
|
||||
; Arraymaps de vin automat hashmaps prin majoritatea operatiilor
|
||||
; daca sunt suficient de mari, asa ca nu trebuie sa va preocupe acest aspect.
|
||||
|
||||
; Dictionarele pot folosi orice tip hashable ca si cheie, dar cuvintele cheie
|
||||
; (keywords) sunt, de obicei, cele mai indicate. Cuvintele cheie sunt ca niste
|
||||
; siruri de caractere cu un plus de eficienta
|
||||
(class :a) ; => clojure.lang.Keyword
|
||||
|
||||
(def stringmap {"a" 1, "b" 2, "c" 3})
|
||||
stringmap ; => {"a" 1, "b" 2, "c" 3}
|
||||
|
||||
(def keymap {:a 1, :b 2, :c 3})
|
||||
keymap ; => {:a 1, :c 3, :b 2}
|
||||
|
||||
; Apropo, virgulele sunt intotdeauna considerate echivalente cu spatiile.
|
||||
|
||||
; Apelati un dictionar (map) ca pe o functie pentru a primi o valoare anume
|
||||
(stringmap "a") ; => 1
|
||||
(keymap :a) ; => 1
|
||||
|
||||
; Cuvintele cheie pot fi folosite si ele pentru a "cere" dictionarului valorile lor!
|
||||
(:b keymap) ; => 2
|
||||
|
||||
; Nu incercati asta cu siruri de caractere.
|
||||
;("a" stringmap)
|
||||
; => Exception: java.lang.String cannot be cast to clojure.lang.IFn
|
||||
|
||||
; Recuperarea unei chei inexistente returneaza nil
|
||||
(stringmap "d") ; => nil
|
||||
|
||||
; Folositi assoc pentru a adauga nou chei unui ductionar
|
||||
(def newkeymap (assoc keymap :d 4))
|
||||
newkeymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3, :d 4}
|
||||
|
||||
; Dar retineti ca tipurile sunt imuabile in clojure
|
||||
keymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3}
|
||||
|
||||
; Folositi dissoc pentru a elimina chei
|
||||
(dissoc keymap :a :b) ; => {:c 3}
|
||||
|
||||
; Seturi (multimi)
|
||||
;;;;;;
|
||||
|
||||
(class #{1 2 3}) ; => clojure.lang.PersistentHashSet
|
||||
(set [1 2 3 1 2 3 3 2 1 3 2 1]) ; => #{1 2 3}
|
||||
|
||||
; Adaugati un membru cu conj
|
||||
(conj #{1 2 3} 4) ; => #{1 2 3 4}
|
||||
|
||||
; Eliminati unul cu disj
|
||||
(disj #{1 2 3} 1) ; => #{2 3}
|
||||
|
||||
; Testati existenta unuia folosing setul ca o functie:
|
||||
(#{1 2 3} 1) ; => 1
|
||||
(#{1 2 3} 4) ; => nil
|
||||
|
||||
; Exista mai multe functii in namespace-ul clojure.sets.
|
||||
|
||||
; Forme utile
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; In Clojure constructiile logice sunt macro-uri, si arata ca
|
||||
; oricare alta forma
|
||||
(if false "a" "b") ; => "b"
|
||||
(if false "a") ; => nil
|
||||
|
||||
; Folositi let pentru a crea atribuiri temporare
|
||||
(let [a 1 b 2]
|
||||
(> a b)) ; => false
|
||||
|
||||
; Grupati instructiuni impreuna folosind do
|
||||
(do
|
||||
(print "Hello")
|
||||
"World") ; => "World" (prints "Hello")
|
||||
|
||||
; Functiile contin un do implicit
|
||||
(defn print-and-say-hello [name]
|
||||
(print "Saying hello to " name)
|
||||
(str "Hello " name))
|
||||
(print-and-say-hello "Jeff") ;=> "Hello Jeff" (prints "Saying hello to Jeff")
|
||||
|
||||
; Asemanator pentru let
|
||||
(let [name "Urkel"]
|
||||
(print "Saying hello to " name)
|
||||
(str "Hello " name)) ; => "Hello Urkel" (prints "Saying hello to Urkel")
|
||||
|
||||
; Module
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Folositi "use" pentru a recupera toate functiile dintr-un modul
|
||||
(use 'clojure.set)
|
||||
|
||||
; Acum putem folosi operatiuni pe seturi
|
||||
(intersection #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{2 3}
|
||||
(difference #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{1}
|
||||
|
||||
; Puteri de asemenea alege un subset al functiilor de importat
|
||||
(use '[clojure.set :only [intersection]])
|
||||
|
||||
; Folositi require pentru a importa un modul
|
||||
(require 'clojure.string)
|
||||
|
||||
; Folositi / pentru a apela functii dintr-un modul
|
||||
; In acest caz, modulul este clojure.string, iar functia este blank?
|
||||
(clojure.string/blank? "") ; => true
|
||||
|
||||
; Puteti atribui un nume mai scurt unui modul in momentul importului
|
||||
(require '[clojure.string :as str])
|
||||
(str/replace "Acesta este un test." #"[a-o]" str/upper-case) ; => "ACEstA EstE un tEst."
|
||||
; (#"" denota o expresie regulata)
|
||||
|
||||
; Puteti folsi require (sau use, contraindicat) dintr-un namespace folosind :require.
|
||||
; Nu trebuie sa folositi apostrof pentru module daca procedati astfel.
|
||||
(ns test
|
||||
(:require
|
||||
[clojure.string :as str]
|
||||
[clojure.set :as set]))
|
||||
|
||||
; Java
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Java are o biblioteca standard imensa si folositoare, deci
|
||||
; ar fi util sa stiti cum sa o folositi.
|
||||
|
||||
; Folositi import pentru a incarca un modul Java
|
||||
(import java.util.Date)
|
||||
|
||||
; Puteti importa si dintr-un namesopace.
|
||||
(ns test
|
||||
(:import java.util.Date
|
||||
java.util.Calendar))
|
||||
|
||||
; Folositi numele clasei cu "." la final pentru a crea o noua instanta
|
||||
(Date.) ; <a date object>
|
||||
|
||||
; Folositi . pentru a apela metode. Pe scurt, folositi ".method"
|
||||
(. (Date.) getTime) ; <a timestamp>
|
||||
(.getTime (Date.)) ; exact acelasi lucru.
|
||||
|
||||
; Folositi / pentru a apela metode statice
|
||||
(System/currentTimeMillis) ; <a timestamp> (System este prezent intotdeauna)
|
||||
|
||||
; Folositi doto pentru a gestiona clase (mutable) mai usor
|
||||
(import java.util.Calendar)
|
||||
(doto (Calendar/getInstance)
|
||||
(.set 2000 1 1 0 0 0)
|
||||
.getTime) ; => A Date. set to 2000-01-01 00:00:00
|
||||
|
||||
; STM
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Software Transactional Memory este un mecanism folost de Clojure pentru
|
||||
; a gestiona stari persistente. Sunt putine instante in care este folosit.
|
||||
|
||||
; Un atom este cel mai simplu exemplu. Dati-i o valoare initiala
|
||||
(def my-atom (atom {}))
|
||||
|
||||
; Modificati-l cu swap!.
|
||||
; swap! primeste o functie si o apeleaza cu valoarea actuala a atomului
|
||||
; ca prim argument si orice argumente suplimentare ca al doilea
|
||||
(swap! my-atom assoc :a 1) ; Atomul ia valoarea rezultata din (assoc {} :a 1)
|
||||
(swap! my-atom assoc :b 2) ; Atomul ia valoarea rezultata din (assoc {:a 1} :b 2)
|
||||
|
||||
; Folositi '@' pentru a dereferentia atomul si a-i recupera valoarea
|
||||
my-atom ;=> Atom<#...> (Returmeaza obiectul Atom)
|
||||
@my-atom ; => {:a 1 :b 2}
|
||||
|
||||
; Aici avem un contor simplu care foloseste un atom
|
||||
(def counter (atom 0))
|
||||
(defn inc-counter []
|
||||
(swap! counter inc))
|
||||
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
|
||||
@counter ; => 5
|
||||
|
||||
; Alte utilizari ale STM sunt referintele (refs) si agentii (agents).
|
||||
; Refs: http://clojure.org/refs
|
||||
; Agents: http://clojure.org/agents
|
||||
```
|
||||
|
||||
### Lectura suplimentara
|
||||
|
||||
Lista nu este in niciun caz exhaustiva, dar speram ca este suficienta pentru
|
||||
a va oferi un inceput bun in Clojure.
|
||||
|
||||
Clojure.org contine multe articole:
|
||||
[http://clojure.org/](http://clojure.org/)
|
||||
|
||||
Clojuredocs.org contine documentatie cu exemple pentru majoritatea functiilor de baza:
|
||||
[http://clojuredocs.org/quickref/Clojure%20Core](http://clojuredocs.org/quickref/Clojure%20Core)
|
||||
|
||||
4Clojure este o metoda excelenta pentru a exersa Clojure/FP (Programarea Functionala):
|
||||
[http://www.4clojure.com/](http://www.4clojure.com/)
|
||||
|
||||
Clojure-doc.org are un numar de article pentru incepatori:
|
||||
[http://clojure-doc.org/](http://clojure-doc.org/)
|
||||
Loading…
Reference in New Issue
Block a user