mirror of
https://github.com/adambard/learnxinyminutes-docs.git
synced 2024-12-01 17:56:46 +03:00
489 lines
14 KiB
Markdown
489 lines
14 KiB
Markdown
---
|
|
language: Python 2 (legacy)
|
|
contributors:
|
|
- ["Louie Dinh", "http://ldinh.ca"]
|
|
translators:
|
|
- ["Ovidiu Ciule", "https://github.com/ociule"]
|
|
filename: learnpythonlegacy-ro.py
|
|
lang: ro-ro
|
|
---
|
|
|
|
Python a fost creat de Guido Van Rossum la începutul anilor '90. Python a
|
|
devenit astăzi unul din cele mai populare limbaje de programare.
|
|
M-am indrăgostit de Python pentru claritatea sa sintactică. Python este aproape
|
|
pseudocod executabil.
|
|
|
|
Notă: Acest articol descrie Python 2.7, dar este util şi pentru Python 2.x.
|
|
O versiune Python 3 va apărea în curând, în limba engleză mai întâi.
|
|
|
|
```python
|
|
# Comentariile pe o singură linie încep cu un caracter diez.
|
|
""" Şirurile de caractere pe mai multe linii pot fi încadrate folosind trei caractere ", şi sunt des
|
|
folosite ca şi comentarii pe mai multe linii.
|
|
"""
|
|
|
|
####################################################
|
|
## 1. Operatori şi tipuri de date primare
|
|
####################################################
|
|
|
|
# Avem numere
|
|
3 #=> 3
|
|
|
|
# Matematica se comportă cum ne-am aştepta
|
|
1 + 1 #=> 2
|
|
8 - 1 #=> 7
|
|
10 * 2 #=> 20
|
|
35 / 5 #=> 7
|
|
|
|
# Împărţirea este un pic surprinzătoare. Este de fapt împărţire pe numere
|
|
# întregi şi rotunjeşte
|
|
# automat spre valoarea mai mică
|
|
5 / 2 #=> 2
|
|
|
|
# Pentru a folosi împărţirea fără rest avem nevoie de numere reale
|
|
2.0 # Acesta e un număr real
|
|
11.0 / 4.0 #=> 2.75 ahhh ... cum ne aşteptam
|
|
|
|
# Ordinea operaţiilor se poate forţa cu paranteze
|
|
(1 + 3) * 2 #=> 8
|
|
|
|
# Valoriile boolene sunt şi ele valori primare
|
|
True
|
|
False
|
|
|
|
# Pot fi negate cu operatorul not
|
|
not True #=> False
|
|
not False #=> True
|
|
|
|
# Egalitatea este ==
|
|
1 == 1 #=> True
|
|
2 == 1 #=> False
|
|
|
|
# Inegalitate este !=
|
|
1 != 1 #=> False
|
|
2 != 1 #=> True
|
|
|
|
# Comparaţii
|
|
1 < 10 #=> True
|
|
1 > 10 #=> False
|
|
2 <= 2 #=> True
|
|
2 >= 2 #=> True
|
|
|
|
# Comparaţiile pot fi inlănţuite!
|
|
1 < 2 < 3 #=> True
|
|
2 < 3 < 2 #=> False
|
|
|
|
# Şirurile de caractere pot fi încadrate cu " sau '
|
|
"Acesta e un şir de caractere."
|
|
'Şi acesta este un şir de caractere.'
|
|
|
|
# Şirurile de caractere pot fi adăugate!
|
|
"Hello " + "world!" #=> "Hello world!"
|
|
|
|
# Un şir de caractere poate fi folosit ca o listă
|
|
"Acesta e un şir de caractere"[0] #=> 'A'
|
|
|
|
# Caracterul % (procent) poate fi folosit pentru a formata şiruri de caractere :
|
|
"%s pot fi %s" % ("şirurile", "interpolate")
|
|
|
|
# O metodă mai nouă de a formata şiruri este metoda "format"
|
|
# Este metoda recomandată
|
|
"{0} pot fi {1}".format("şirurile", "formatate")
|
|
# Puteţi folosi cuvinte cheie dacă nu doriţi sa număraţi
|
|
"{nume} vrea să mănânce {fel}".format(nume="Bob", fel="lasagna")
|
|
|
|
# "None", care reprezintă valoarea nedefinită, e un obiect
|
|
None #=> None
|
|
|
|
# Nu folosiţi operatorul == pentru a compara un obiect cu None
|
|
# Folosiţi operatorul "is"
|
|
"etc" is None #=> False
|
|
None is None #=> True
|
|
|
|
# Operatorul "is" testeaza dacă obiectele sunt identice.
|
|
# Acastă operaţie nu e foarte folositoare cu tipuri primare,
|
|
# dar e foarte folositoare cu obiecte.
|
|
|
|
# None, 0, şi şiruri de caractere goale sunt evaluate ca si fals, False.
|
|
# Toate celelalte valori sunt adevărate, True.
|
|
0 == False #=> True
|
|
"" == False #=> True
|
|
|
|
|
|
####################################################
|
|
## 2. Variabile şi colecţii
|
|
####################################################
|
|
|
|
# Printarea este uşoară
|
|
print "Eu sunt Python. Încântat de cunoştinţă!"
|
|
|
|
|
|
# Nu este nevoie sa declari variabilele înainte de a le folosi
|
|
o_variabila = 5 # Convenţia este de a folosi caractere_minuscule_cu_underscore
|
|
o_variabila #=> 5
|
|
|
|
# Dacă accesăm o variabilă nefolosită declanşăm o excepţie.
|
|
# Vezi secţiunea Control de Execuţie pentru mai multe detalii despre excepţii.
|
|
alta_variabila # Declanşează o eroare de nume
|
|
|
|
# "If" poate fi folosit într-o expresie.
|
|
"yahoo!" if 3 > 2 else 2 #=> "yahoo!"
|
|
|
|
# Listele sunt folosite pentru colecţii
|
|
li = []
|
|
# O listă poate avea valori de la început
|
|
alta_li = [4, 5, 6]
|
|
|
|
# Se adaugă valori la sfârşitul lister cu append
|
|
li.append(1) #li e acum [1]
|
|
li.append(2) #li e acum [1, 2]
|
|
li.append(4) #li e acum [1, 2, 4]
|
|
li.append(3) #li este acum [1, 2, 4, 3]
|
|
# Se şterg de la sfarşit cu pop
|
|
li.pop() #=> 3 şi li e acum [1, 2, 4]
|
|
# Să o adaugăm înapoi valoarea
|
|
li.append(3) # li e din nou [1, 2, 4, 3]
|
|
|
|
# Putem accesa valorile individuale dintr-o listă cu operatorul index
|
|
li[0] #=> 1
|
|
# Valoarea speciala -1 pentru index accesează ultima valoare
|
|
li[-1] #=> 3
|
|
|
|
# Dacă depaşim limitele listei declanşăm o eroare IndexError
|
|
li[4] # Declanşează IndexError
|
|
|
|
# Putem să ne uităm la intervale folosind sintaxa de "felii"
|
|
# În Python, intervalele sunt închise la început si deschise la sfârşit.
|
|
li[1:3] #=> [2, 4]
|
|
# Fără început
|
|
li[2:] #=> [4, 3]
|
|
# Fără sfarşit
|
|
li[:3] #=> [1, 2, 4]
|
|
|
|
# Putem şterge elemente arbitrare din lista cu operatorul "del" care primeşte indexul lor
|
|
del li[2] # li e acum [1, 2, 3]
|
|
|
|
# Listele pot fi adăugate
|
|
li + alta_li #=> [1, 2, 3, 4, 5, 6] - Notă: li si alta_li nu sunt modificate!
|
|
|
|
# Concatenăm liste cu "extend()"
|
|
li.extend(alta_li) # Acum li este [1, 2, 3, 4, 5, 6]
|
|
|
|
# Se verifică existenţa valorilor in lista cu "in"
|
|
1 in li #=> True
|
|
|
|
# Şi lungimea cu "len()"
|
|
len(li) #=> 6
|
|
|
|
|
|
# Tuplele sunt ca şi listele dar imutabile
|
|
tup = (1, 2, 3)
|
|
tup[0] #=> 1
|
|
tup[0] = 3 # Declanşează TypeError
|
|
|
|
# Pot fi folosite ca şi liste
|
|
len(tup) #=> 3
|
|
tup + (4, 5, 6) #=> (1, 2, 3, 4, 5, 6)
|
|
tup[:2] #=> (1, 2)
|
|
2 in tup #=> True
|
|
|
|
# Tuplele pot fi despachetate
|
|
a, b, c = (1, 2, 3) # a este acum 1, b este acum 2 şi c este acum 3
|
|
# Tuplele pot fi folosite şi fără paranteze
|
|
d, e, f = 4, 5, 6
|
|
# Putem inversa valori foarte uşor!
|
|
e, d = d, e # d este acum 5 şi e este acum 4
|
|
|
|
|
|
# Dicţionarele stochează chei şi o valoare pentru fiecare cheie
|
|
dict_gol = {}
|
|
# Şi un dicţionar cu valori
|
|
dict_cu_valori = {"unu": 1, "doi": 2, "trei": 3}
|
|
|
|
# Căutaţi valori cu []
|
|
dict_cu_valori["unu"] #=> 1
|
|
|
|
# Obţinem lista cheilor cu "keys()"
|
|
dict_cu_valori.keys() #=> ["trei", "doi", "unu"]
|
|
# Notă - ordinea cheilor obţinute cu keys() nu este garantată.
|
|
# Puteţi obţine rezultate diferite de exemplul de aici.
|
|
|
|
# Obţinem valorile cu values()
|
|
dict_cu_valori.values() #=> [3, 2, 1]
|
|
# Notă - aceeaşi ca mai sus, aplicată asupra valorilor.
|
|
|
|
# Verificăm existenţa unei valori cu "in"
|
|
"unu" in dict_cu_valori #=> True
|
|
1 in dict_cu_valori #=> False
|
|
|
|
# Accesarea unei chei care nu exista declanşează o KeyError
|
|
dict_cu_valori["four"] # KeyError
|
|
|
|
# Putem folosi metoda "get()" pentru a evita KeyError
|
|
dict_cu_valori.get("one") #=> 1
|
|
dict_cu_valori.get("four") #=> None
|
|
# Metoda get poate primi ca al doilea argument o valoare care va fi returnată
|
|
# când cheia nu este prezentă.
|
|
dict_cu_valori.get("one", 4) #=> 1
|
|
dict_cu_valori.get("four", 4) #=> 4
|
|
|
|
# "setdefault()" este o metodă pentru a adăuga chei-valori fără a le modifica, dacă cheia există deja
|
|
dict_cu_valori.setdefault("five", 5) #dict_cu_valori["five"] este acum 5
|
|
dict_cu_valori.setdefault("five", 6) #dict_cu_valori["five"] exista deja, nu este modificată, tot 5
|
|
|
|
|
|
# Set este colecţia mulţime
|
|
set_gol = set()
|
|
# Putem crea un set cu valori
|
|
un_set = set([1,2,2,3,4]) # un_set este acum set([1, 2, 3, 4]), amintiţi-vă ca mulţimile garantează unicatul!
|
|
|
|
# În Python 2.7, {} poate fi folosit pentru un set
|
|
set_cu_valori = {1, 2, 2, 3, 4} # => {1 2 3 4}
|
|
|
|
# Putem adăuga valori cu add
|
|
set_cu_valori.add(5) # set_cu_valori este acum {1, 2, 3, 4, 5}
|
|
|
|
# Putem intersecta seturi
|
|
alt_set = {3, 4, 5, 6}
|
|
set_cu_valori & alt_set #=> {3, 4, 5}
|
|
|
|
# Putem calcula uniunea cu |
|
|
set_cu_valori | alt_set #=> {1, 2, 3, 4, 5, 6}
|
|
|
|
# Diferenţa între seturi se face cu -
|
|
{1,2,3,4} - {2,3,5} #=> {1, 4}
|
|
|
|
# Verificăm existenţa cu "in"
|
|
2 in set_cu_valori #=> True
|
|
10 in set_cu_valori #=> False
|
|
|
|
|
|
####################################################
|
|
## 3. Controlul Execuţiei
|
|
####################################################
|
|
|
|
# O variabilă
|
|
o_variabila = 5
|
|
|
|
# Acesta este un "if". Indentarea este importanta în python!
|
|
# Printează "o_variabila este mai mică ca 10"
|
|
if o_variabila > 10:
|
|
print "o_variabila e mai mare ca 10."
|
|
elif o_variabila < 10: # Clauza elif e opţională.
|
|
print "o_variabila este mai mică ca 10."
|
|
else: # Şi else e opţional.
|
|
print "o_variabila este exact 10."
|
|
|
|
|
|
"""
|
|
Buclele "for" pot fi folosite pentru a parcurge liste
|
|
Vom afişa:
|
|
câinele este un mamifer
|
|
pisica este un mamifer
|
|
şoarecele este un mamifer
|
|
"""
|
|
for animal in ["câinele", "pisica", "şoarecele"]:
|
|
# Folosim % pentru a compune mesajul
|
|
print "%s este un mamifer" % animal
|
|
|
|
"""
|
|
"range(număr)" crează o lista de numere
|
|
de la zero la numărul dat
|
|
afişează:
|
|
0
|
|
1
|
|
2
|
|
3
|
|
"""
|
|
for i in range(4):
|
|
print i
|
|
|
|
"""
|
|
While repetă pana când condiţia dată nu mai este adevărată.
|
|
afişează:
|
|
0
|
|
1
|
|
2
|
|
3
|
|
"""
|
|
x = 0
|
|
while x < 4:
|
|
print x
|
|
x += 1 # Prescurtare pentru x = x + 1
|
|
|
|
# Recepţionăm excepţii cu blocuri try/except
|
|
|
|
# Acest cod e valid in Python > 2.6:
|
|
try:
|
|
# Folosim "raise" pentru a declanşa o eroare
|
|
raise IndexError("Asta este o IndexError")
|
|
except IndexError as e:
|
|
pass # Pass nu face nimic. În mod normal aici ne-am ocupa de eroare.
|
|
|
|
|
|
####################################################
|
|
## 4. Funcţii
|
|
####################################################
|
|
|
|
# Folosim "def" pentru a defini funcţii
|
|
def add(x, y):
|
|
print "x este %s şi y este %s" % (x, y)
|
|
return x + y # Funcţia poate returna valori cu "return"
|
|
|
|
# Apelăm funcţia "add" cu parametrii
|
|
add(5, 6) #=> Va afişa "x este 5 şi y este 6" şi va returna 11
|
|
|
|
# Altă cale de a apela funcţii: cu parametrii numiţi
|
|
add(y=6, x=5) # Ordinea parametrilor numiţi nu contează
|
|
|
|
# Putem defini funcţii care primesc un număr variabil de parametrii nenumiţi
|
|
# Aceşti parametrii nenumiţi se cheamă si poziţinali
|
|
def varargs(*args):
|
|
return args
|
|
|
|
varargs(1, 2, 3) #=> (1,2,3)
|
|
|
|
|
|
# Şi putem defini funcţii care primesc un număr variabil de parametrii numiţi
|
|
def keyword_args(**kwargs):
|
|
return kwargs
|
|
|
|
# Hai să vedem cum merge
|
|
keyword_args(big="foot", loch="ness") #=> {"big": "foot", "loch": "ness"}
|
|
|
|
# Se pot combina
|
|
def all_the_args(*args, **kwargs):
|
|
print args
|
|
print kwargs
|
|
"""
|
|
all_the_args(1, 2, a=3, b=4) va afişa:
|
|
(1, 2)
|
|
{"a": 3, "b": 4}
|
|
"""
|
|
|
|
# Când apelăm funcţii, putem face inversul args/kwargs!
|
|
# Folosim * pentru a expanda tuple şi ** pentru a expanda kwargs.
|
|
args = (1, 2, 3, 4)
|
|
kwargs = {"a": 3, "b": 4}
|
|
all_the_args(*args) # echivalent cu foo(1, 2, 3, 4)
|
|
all_the_args(**kwargs) # echivalent cu foo(a=3, b=4)
|
|
all_the_args(*args, **kwargs) # echivalent cu foo(1, 2, 3, 4, a=3, b=4)
|
|
|
|
# În Python, funcţiile sunt obiecte primare
|
|
def create_adder(x):
|
|
def adder(y):
|
|
return x + y
|
|
return adder
|
|
|
|
add_10 = create_adder(10)
|
|
add_10(3) #=> 13
|
|
|
|
# Funcţiile pot fi anonime
|
|
(lambda x: x > 2)(3) #=> True
|
|
|
|
# Există funcţii de ordin superior (care operează pe alte funcţii) predefinite
|
|
map(add_10, [1,2,3]) #=> [11, 12, 13]
|
|
filter(lambda x: x > 5, [3, 4, 5, 6, 7]) #=> [6, 7]
|
|
|
|
# Putem folosi scurtături de liste pentru a simplifica munca cu map si filter
|
|
[add_10(i) for i in [1, 2, 3]] #=> [11, 12, 13]
|
|
[x for x in [3, 4, 5, 6, 7] if x > 5] #=> [6, 7]
|
|
|
|
####################################################
|
|
## 5. Clase
|
|
####################################################
|
|
|
|
# Moştenim object pentru a crea o nouă clasă
|
|
class Om(object):
|
|
|
|
# Acesta este un atribut al clasei. Va fi moştenit de toate instanţele.
|
|
species = "H. sapiens"
|
|
|
|
# Constructor (mai degrabă, configurator de bază)
|
|
def __init__(self, nume):
|
|
# Valoarea parametrului este stocată in atributul instanţei
|
|
self.nume = nume
|
|
|
|
# Aceasta este o metoda a instanţei.
|
|
# Toate metodele primesc "self" ca si primul argument.
|
|
def spune(self, mesaj):
|
|
return "%s: %s" % (self.nume, mesaj)
|
|
|
|
# O metodă a clasei. Este partajată de toate instanţele.
|
|
# Va primi ca si primul argument clasa căreia îi aparţine.
|
|
@classmethod
|
|
def get_species(cls):
|
|
return cls.species
|
|
|
|
# O metoda statica nu primeste un argument automat.
|
|
@staticmethod
|
|
def exclama():
|
|
return "*Aaaaaah*"
|
|
|
|
|
|
# Instanţiem o clasă
|
|
i = Om(nume="Ion")
|
|
print i.spune("salut") # afişează: "Ion: salut"
|
|
|
|
j = Om("George")
|
|
print j.spune("ciau") # afişează George: ciau"
|
|
|
|
# Apelăm metoda clasei
|
|
i.get_species() #=> "H. sapiens"
|
|
|
|
# Modificăm atributul partajat
|
|
Om.species = "H. neanderthalensis"
|
|
i.get_species() #=> "H. neanderthalensis"
|
|
j.get_species() #=> "H. neanderthalensis"
|
|
|
|
# Apelăm metoda statică
|
|
Om.exclama() #=> "*Aaaaaah*"
|
|
|
|
|
|
####################################################
|
|
## 6. Module
|
|
####################################################
|
|
|
|
# Pentru a folosi un modul, trebuie importat
|
|
import math
|
|
print math.sqrt(16) #=> 4.0
|
|
|
|
# Putem importa doar anumite funcţii dintr-un modul
|
|
from math import ceil, floor
|
|
print ceil(3.7) #=> 4.0
|
|
print floor(3.7) #=> 3.0
|
|
|
|
# Putem importa toate funcţiile dintr-un modul, dar nu este o idee bună
|
|
# Nu faceţi asta!
|
|
from math import *
|
|
|
|
# Numele modulelor pot fi modificate la import, de exemplu pentru a le scurta
|
|
import math as m
|
|
math.sqrt(16) == m.sqrt(16) #=> True
|
|
|
|
# Modulele python sunt pur şi simplu fişiere cu cod python.
|
|
# Puteţi sa creaţi modulele voastre, şi sa le importaţi.
|
|
# Numele modulului este acelasi cu numele fişierului.
|
|
|
|
# Cu "dir" inspectăm ce funcţii conţine un modul
|
|
import math
|
|
dir(math)
|
|
```
|
|
|
|
## Doriţi mai mult?
|
|
|
|
### Gratis online, în limba engleză
|
|
|
|
* [Learn Python The Hard Way](http://learnpythonthehardway.org/book/)
|
|
* [Dive Into Python](http://www.diveintopython.net/)
|
|
* [The Official Docs](http://docs.python.org/2.6/)
|
|
* [Hitchhiker's Guide to Python](http://docs.python-guide.org/en/latest/)
|
|
* [Python Module of the Week](http://pymotw.com/2/)
|
|
|
|
### Cărţi, în limba engleză
|
|
|
|
* [Programming Python](http://www.amazon.com/gp/product/0596158106/ref=as_li_qf_sp_asin_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=0596158106&linkCode=as2&tag=homebits04-20)
|
|
* [Dive Into Python](http://www.amazon.com/gp/product/1441413022/ref=as_li_tf_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=1441413022&linkCode=as2&tag=homebits04-20)
|
|
* [Python Essential Reference](http://www.amazon.com/gp/product/0672329786/ref=as_li_tf_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=0672329786&linkCode=as2&tag=homebits04-20)
|
|
|