mirror of
https://github.com/adambard/learnxinyminutes-docs.git
synced 2024-12-30 10:42:55 +03:00
460 lines
13 KiB
Elixir
460 lines
13 KiB
Elixir
---
|
|
language: elixir
|
|
contributors:
|
|
- ["Joao Marques", "http://github.com/mrshankly"]
|
|
- ["Dzianis Dashkevich", "https://github.com/dskecse"]
|
|
- ["Ryan Plant", "https://github.com/ryanplant-au"]
|
|
- ["Ev Bogdanov", "https://github.com/evbogdanov"]
|
|
translators:
|
|
- ["Vitalie Lazu", "https://github.com/vitaliel"]
|
|
lang: ro-ro
|
|
filename: learnelixir-ro.ex
|
|
---
|
|
|
|
Elixir este un limbaj funcțional modern construit pe baza mașinii virtuale Erlang.
|
|
E total compatibil cu Erlang, dar are o sintaxă mai prietenoasă și propune mai multe
|
|
posibilități.
|
|
|
|
```elixir
|
|
|
|
# Comentariile de o linie încep cu simbolul diez.
|
|
|
|
# Pentru comentarii pe mai multe linii nu există sintaxă separată,
|
|
# de aceea folosiți mai multe linii cu comentarii.
|
|
|
|
# Pentru a folosi shell-ul elixir utilizați comanda `iex`.
|
|
# Compilați modulele cu comanda `elixirc`.
|
|
|
|
# Ambele comenzi vor lucra în terminal, dacă ați instalat Elixir corect.
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Tipuri de bază
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# Numere
|
|
3 # număr întreg
|
|
0x1F # număr întreg
|
|
3.0 # număr cu virgulă mobilă
|
|
|
|
# Atomii, sunt constante nenumerice. Ei încep cu `:`.
|
|
:salut # atom
|
|
|
|
# Tuplele sunt păstrate în memorie consecutiv.
|
|
{1,2,3} # tuple
|
|
|
|
# Putem accesa elementul tuplelui folosind funcția `elem`:
|
|
elem({1, 2, 3}, 0) #=> 1
|
|
|
|
# Listele sunt implementate ca liste înlănțuite.
|
|
[1,2,3] # listă
|
|
|
|
# Fiecare listă ne vidă are cap (primul element al listei)
|
|
# și coadă (restul elementelor).
|
|
# Putem accesa capul și coada listei cum urmează:
|
|
[cap | coadă] = [1,2,3]
|
|
cap #=> 1
|
|
coadă #=> [2, 3]
|
|
|
|
# În Elixir, ca și în Erlang, simbolul `=` denotă potrivirea șabloanelor și
|
|
# nu atribuire.
|
|
#
|
|
# Aceasta înseamnă că expresia din stînga (șablonul) se potrivește cu
|
|
# expresia din dreaptă.
|
|
#
|
|
# În modul acesta exemplul de mai sus lucrează accesînd capul și coada unei liste.
|
|
|
|
# Potrivirea șablonului va da eroare cînd expresiile din stînga și dreapta nu se
|
|
# potrivesc, în exemplu acesta tuplele au lungime diferită.
|
|
{a, b, c} = {1, 2} #=> ** (MatchError)
|
|
|
|
# Există și date binare
|
|
<<1,2,3>>
|
|
|
|
# Sunt două tipuri de șiruri de caractere
|
|
"salut" # șir de caractere Elixir
|
|
'salut' # listă de caractere Erlang
|
|
|
|
# Șir de caractere pe mai multe linii
|
|
"""
|
|
Sunt un șir de caractere
|
|
pe mai multe linii.
|
|
"""
|
|
#=> "Sunt un șir de caractere\npe mai multe linii..\n"
|
|
|
|
# Șirurile de caractere sunt codificate în UTF-8:
|
|
"Bună dimineața" #=> "Bună dimineața"
|
|
|
|
# Șirurile de caractere sunt date binare, listele de caractere doar liste.
|
|
<<?a, ?b, ?c>> #=> "abc"
|
|
[?a, ?b, ?c] #=> 'abc'
|
|
|
|
# `?a` în Elixir întoarce codul ASCII pentru litera `a`
|
|
?a #=> 97
|
|
|
|
# Pentru a concatena listele folosiți `++`, pentru date binare - `<>`
|
|
[1,2,3] ++ [4,5] #=> [1,2,3,4,5]
|
|
'Salut ' ++ 'lume' #=> 'Salut lume'
|
|
|
|
<<1,2,3>> <> <<4,5>> #=> <<1,2,3,4,5>>
|
|
"Salut " <> "lume" #=> "Salut lume"
|
|
|
|
# Diapazoanele sunt reprezentate ca `început..sfîrșit` (inclusiv)
|
|
1..10 #=> 1..10
|
|
început..sfîrșit = 1..10 # Putem folosi potrivirea șabloanelor cu diapazoane de asemenea
|
|
[început, sfîrșit] #=> [1, 10]
|
|
|
|
# Dicţionarele stochează chei şi o valoare pentru fiecare cheie
|
|
genuri = %{"Ion" => "bărbat", "Maria" => "femeie"}
|
|
genuri["Ion"] #=> "bărbat"
|
|
|
|
# Dicționare cu chei de tip atom au sintaxă specială
|
|
genuri = %{ion: "bărbat", maria: "femeie"}
|
|
genuri.ion #=> "bărbat"
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Operatori
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# Operații matematice
|
|
1 + 1 #=> 2
|
|
10 - 5 #=> 5
|
|
5 * 2 #=> 10
|
|
10 / 2 #=> 5.0
|
|
|
|
# În Elixir operatorul `/` întotdeauna întoarce un număr cu virgulă mobilă.
|
|
|
|
# Folosiți `div` pentru împărțirea numerelor întregi
|
|
div(10, 2) #=> 5
|
|
|
|
# Pentru a obține restul de la împărțire utilizați `rem`
|
|
rem(10, 3) #=> 1
|
|
|
|
# Există și operatori booleni: `or`, `and` and `not`.
|
|
# Acești operatori așteaptă ca primul argument o expresie booleană.
|
|
true and true #=> true
|
|
false or true #=> true
|
|
1 and true #=> ** (BadBooleanError)
|
|
|
|
# Elixir de asemenea oferă `||`, `&&` și `!` care acceptă argumente de orice tip.
|
|
# Toate valorile în afară de `false` și `nil` se vor evalua ca `true`.
|
|
1 || true #=> 1
|
|
false && 1 #=> false
|
|
nil && 20 #=> nil
|
|
!true #=> false
|
|
|
|
# Operatori de comparație: `==`, `!=`, `===`, `!==`, `<=`, `>=`, `<` și `>`
|
|
1 == 1 #=> true
|
|
1 != 1 #=> false
|
|
1 < 2 #=> true
|
|
|
|
# `===` și `!==` au strictețe mai mare cînd comparăm numere întregi și reale:
|
|
1 == 1.0 #=> true
|
|
1 === 1.0 #=> false
|
|
|
|
# Putem compara de asemenea și date de diferite tipuri:
|
|
1 < :salut #=> true
|
|
|
|
# La compararea diferitor tipuri folosiți următoare prioritate:
|
|
# număr < atom < referință < funcție < port < proces < tuple < listă < șir de caractere
|
|
|
|
# Cităm pe Joe Armstrong în acest caz: "Ordinea actuală nu e importantă,
|
|
dar că ordinea totală este bine definită este important."
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Ordinea execuției
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# expresia `if`
|
|
if false do
|
|
"Aceasta nu veți vedea niciodată"
|
|
else
|
|
"Aceasta veți vedea"
|
|
end
|
|
|
|
# expresia opusă `unless`
|
|
unless true do
|
|
"Aceasta nu veți vedea niciodată"
|
|
else
|
|
"Aceasta veți vedea"
|
|
end
|
|
|
|
# Țineți minte potrivirea șabloanelor? Multe structuri în Elixir se bazează pe ea.
|
|
|
|
# `case` ne permite să comparăm o valoare cu multe șabloane:
|
|
case {:unu, :doi} do
|
|
{:patru, :cinci} ->
|
|
"Aceasta nu se potrivește"
|
|
{:unu, x} ->
|
|
"Aceasta se potrivește și atribuie lui `x` `:doi` în acest bloc"
|
|
_ ->
|
|
"Aceasta se va potrivi cu orice valoare"
|
|
end
|
|
|
|
# Simbolul `_` se numește variabila anonimă.
|
|
# Folosiți-l pentru valori ce nu vă interesează.
|
|
# De exemplu, dacă doar capul listei ne intereseaza:
|
|
[cap | _] = [1,2,3]
|
|
cap #=> 1
|
|
|
|
# Pentru o citire mai bună putem scri:
|
|
[cap | _coadă] = [:a, :b, :c]
|
|
cap #=> :a
|
|
|
|
# `cond` ne permite să verificăm multe condiții de odată.
|
|
# Folosiți `cond` în schimbul la multe expresii `if`.
|
|
cond do
|
|
1 + 1 == 3 ->
|
|
"Aceasta nu veți vedea niciodată"
|
|
2 * 5 == 12 ->
|
|
"Pe mine la fel"
|
|
1 + 2 == 3 ->
|
|
"Aceasta veți vedea"
|
|
end
|
|
|
|
# Este obușnuit de setat ultima condiție cu `true`, care se va potrivi întotdeauna.
|
|
cond do
|
|
1 + 1 == 3 ->
|
|
"Aceasta nu veți vedea niciodată"
|
|
2 * 5 == 12 ->
|
|
"Pe mine la fel"
|
|
true ->
|
|
"Aceasta veți vedea (este else în esență)"
|
|
end
|
|
|
|
# Blocul `try/catch` se foloște pentru prelucrarea excepțiilor.
|
|
# Elixir suportă blocul `after` care se execută în orice caz.
|
|
try do
|
|
throw(:salut)
|
|
catch
|
|
mesaj -> "Am primit #{mesaj}."
|
|
after
|
|
IO.puts("Sunt în blocul after.")
|
|
end
|
|
#=> Sunt în blocul after.
|
|
# "Am primit salut"
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Module și Funcții
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# Funcții anonime (atenție la punct la apelarea funcției)
|
|
square = fn(x) -> x * x end
|
|
square.(5) #=> 25
|
|
|
|
# Ele de asemenea aceptă multe clauze și expresii de gardă.
|
|
# Expresiile de gardă vă permit să acordați potrivirea șabloanelor,
|
|
# ele sunt indicate după cuvîntul cheie `when`:
|
|
f = fn
|
|
x, y when x > 0 -> x + y
|
|
x, y -> x * y
|
|
end
|
|
|
|
f.(1, 3) #=> 4
|
|
f.(-1, 3) #=> -3
|
|
|
|
# Elixir de asemenea oferă multe funcții incorporate.
|
|
# Ele sunt accesibile în scopul curent.
|
|
is_number(10) #=> true
|
|
is_list("salut") #=> false
|
|
elem({1,2,3}, 0) #=> 1
|
|
|
|
# Puteți grupa cîteva funcții într-un modul. În interiorul modulului folosiți `def`
|
|
# pentru a defini funcțiile necesare.
|
|
defmodule Math do
|
|
def sum(a, b) do
|
|
a + b
|
|
end
|
|
|
|
def square(x) do
|
|
x * x
|
|
end
|
|
end
|
|
|
|
Math.sum(1, 2) #=> 3
|
|
Math.square(3) #=> 9
|
|
|
|
# Pentru a compila modulul nostru simplu Math îl salvăm ca `math.ex` și utilizăm `elixirc`.
|
|
# în terminal: elixirc math.ex
|
|
|
|
# În interiorul modulului putem defini funcții cu `def` și funcții private cu `defp`.
|
|
defmodule PrivateMath do
|
|
# O funcție definită cu `def` este accesibilă pentru apelare din alte module,
|
|
def sum(a, b) do
|
|
do_sum(a, b)
|
|
end
|
|
|
|
# O funcție privată poate fi apelată doar local.
|
|
defp do_sum(a, b) do
|
|
a + b
|
|
end
|
|
end
|
|
|
|
PrivateMath.sum(1, 2) #=> 3
|
|
PrivateMath.do_sum(1, 2) #=> ** (UndefinedFunctionError)
|
|
|
|
# Declarația funcției de asemenea suportă expresii de gardă și multe clauze:
|
|
defmodule Geometry do
|
|
def area({:rectangle, w, h}) do
|
|
w * h
|
|
end
|
|
|
|
def area({:circle, r}) when is_number(r) do
|
|
3.14 * r * r
|
|
end
|
|
end
|
|
|
|
Geometry.area({:rectangle, 2, 3}) #=> 6
|
|
Geometry.area({:circle, 3}) #=> 28.25999999999999801048
|
|
Geometry.area({:circle, "not_a_number"}) #=> ** (FunctionClauseError)
|
|
|
|
# Din cauza variabilelor imutabile, un rol important îl ocupă funcțiile recursive
|
|
defmodule Recursion do
|
|
def sum_list([head | tail], acc) do
|
|
sum_list(tail, acc + head)
|
|
end
|
|
|
|
def sum_list([], acc) do
|
|
acc
|
|
end
|
|
end
|
|
|
|
Recursion.sum_list([1,2,3], 0) #=> 6
|
|
|
|
# Modulele în Elixir suportă atribute, există atribute incorporate și
|
|
# puteți adăuga altele.
|
|
defmodule MyMod do
|
|
@moduledoc """
|
|
Este un atribut incorporat
|
|
"""
|
|
|
|
@my_data 100 # Acesta e atributul nostru
|
|
IO.inspect(@my_data) #=> 100
|
|
end
|
|
|
|
# Operatorul |> permite transferarea rezultatului unei expresii din stînga
|
|
# ca primul argument al unei funcții din dreapta.
|
|
Range.new(1,10)
|
|
|> Enum.map(fn x -> x * x end)
|
|
|> Enum.filter(fn x -> rem(x, 2) == 0 end)
|
|
#=> [4, 16, 36, 64, 100]
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Structuri și Excepții
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# Structurile sunt extensii a dicționarelor ce au valori implicite,
|
|
# verificări în timpul compilării și polimorfism
|
|
defmodule Person do
|
|
defstruct name: nil, age: 0, height: 0
|
|
end
|
|
|
|
joe_info = %Person{ name: "Joe", age: 30, height: 180 }
|
|
#=> %Person{age: 30, height: 180, name: "Joe"}
|
|
|
|
# Acesarea cîmpului din structură
|
|
joe_info.name #=> "Joe"
|
|
|
|
# Actualizarea valorii cîmpului
|
|
older_joe_info = %{ joe_info | age: 31 }
|
|
#=> %Person{age: 31, height: 180, name: "Joe"}
|
|
|
|
# Blocul `try` cu cuvîntul cheie `rescue` e folosit pentru a prinde excepții
|
|
try do
|
|
raise "o eroare"
|
|
rescue
|
|
RuntimeError -> "a fost prinsă o eroare runtime"
|
|
_error -> "aici vor fi prinse toate erorile"
|
|
end
|
|
#=> "a fost prinsă o eroare runtime"
|
|
|
|
# Toate excepțiile au un mesaj
|
|
try do
|
|
raise "o eroare"
|
|
rescue
|
|
x in [RuntimeError] ->
|
|
x.message
|
|
end
|
|
#=> "o eroare"
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Concurența
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# Concurența în Elixir se bazează pe modelul actor. Pentru a scrie programe
|
|
# concurente avem nevoie de trei lucruri:
|
|
# 1. Crearea proceselor
|
|
# 2. Trimiterea mesajelor
|
|
# 3. Primirea mesajelor
|
|
|
|
# Un nou proces se crează folosind funcția `spawn`, care primește o funcție
|
|
# ca argument.
|
|
f = fn -> 2 * 2 end #=> #Function<erl_eval.20.80484245>
|
|
spawn(f) #=> #PID<0.40.0>
|
|
|
|
# `spawn` întoarce identificatorul procesului pid, îl puteți folosi pentru
|
|
# a trimite mesaje procesului. Mesajele se transmit folosind operatorul `send`.
|
|
# Pentru primirea mesajelor se folosește mecanismul `receive`:
|
|
|
|
# Blocul `receive do` este folosit pentru așteptarea mesajelor și prelucrarea lor
|
|
# cînd au fost primite. Blocul `receive do` va procesa doar un singur mesaj primit.
|
|
# Pentru a procesa mai multe mesaje, funcția cu blocul `receive do` trebuie
|
|
# recursiv să se auto apeleze.
|
|
|
|
defmodule Geometry do
|
|
def area_loop do
|
|
receive do
|
|
{:rectangle, w, h} ->
|
|
IO.puts("Aria = #{w * h}")
|
|
area_loop()
|
|
{:circle, r} ->
|
|
IO.puts("Aria = #{3.14 * r * r}")
|
|
area_loop()
|
|
end
|
|
end
|
|
end
|
|
|
|
# Compilați modulul și creați un proces
|
|
pid = spawn(fn -> Geometry.area_loop() end) #=> #PID<0.40.0>
|
|
# Un alt mod
|
|
pid = spawn(Geometry, :area_loop, [])
|
|
|
|
# Trimiteți un mesaj către `pid` care se va potrivi cu un șablon din blocul `receive`
|
|
send pid, {:rectangle, 2, 3}
|
|
#=> Aria = 6
|
|
# {:rectangle,2,3}
|
|
|
|
send pid, {:circle, 2}
|
|
#=> Aria = 12.56000000000000049738
|
|
# {:circle,2}
|
|
|
|
# Interpretatorul este de asemenea un proces, puteți folosi `self`
|
|
# pentru a primi identificatorul de proces:
|
|
self() #=> #PID<0.27.0>
|
|
|
|
## ---------------------------
|
|
## -- Agenții
|
|
## ---------------------------
|
|
|
|
# Un agent este un proces care urmărește careva valori ce se schimbă.
|
|
|
|
# Creați un agent cu `Agent.start_link`, transmițînd o funcție.
|
|
# Stare inițială a agentului va fi rezultatul funcției.
|
|
{ok, my_agent} = Agent.start_link(fn -> ["roșu", "verde"] end)
|
|
|
|
# `Agent.get` primește numele agentului și o `fn` care primește starea curentă
|
|
# Orice va întoarce `fn` este ceea ce veți primi înapoi:
|
|
Agent.get(my_agent, fn colors -> colors end) #=> ["roșu", "verde"]
|
|
|
|
# Actualizați starea agentului în acelaș mod:
|
|
Agent.update(my_agent, fn colors -> ["albastru" | colors] end)
|
|
```
|
|
|
|
## Link-uri utile
|
|
|
|
* [Primii pași](http://elixir-lang.org/getting-started/introduction.html) de pe [situl Elixir](http://elixir-lang.org)
|
|
* [Documentația oficială Elixir](http://elixir-lang.org/docs/master/)
|
|
* [Un mic conspect pe Elixir](http://media.pragprog.com/titles/elixir/ElixirCheat.pdf)
|
|
* [Cartea "Programming Elixir"](https://pragprog.com/book/elixir/programming-elixir) de Dave Thomas
|
|
* [Cartea "Learn You Some Erlang for Great Good!"](http://learnyousomeerlang.com/) de Fred Hebert
|
|
* [Cartea "Programming Erlang: Software for a Concurrent World"](https://pragprog.com/book/jaerlang2/programming-erlang) de Joe Armstrong
|